PATRIMONIU CULTURAL



PARTENERI
Muzeu Virtual
Muzeu Virtual
Biblioteca Virtuala
Biblioteca Virtuală
Platforma Online
Media
Media
PATRIMONIU EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI
Home

Comisia Europeana

Comisia Europeană – Directoratul ...

Consiliul Uniunii Europene

LINK-uri UTILE
more ...
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate
de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Copyright © Episcopia Severinului şi Strehaiei - 2013
All rights reserved.
Link-uri Utile
PROTECŢIA DATELOR PERSONALE
ACHIZIŢII PUBLICE
Anunturi

Proces de selecţie a grupului ţintă

Modul de formare ... - Ziarul Lumina

Procedură selecţie grup ţintă
COMUNICATE DE PRESĂ
more...
Comunicate de Presa
Istoric Protopopiatul Moldova Nouă

Episcopia Caransebeşului este purtătoarea unei frumoase tradiţii bisericeşti ce  îşi are începuturile în secolul al XIII-lea. În acest trecut îndelungat, structura Episcopiei Caransebeşului s-a modificat de multe ori în decursul timpului. Conform Diplomei imperiale de reînfiinţare din anul 1865, în eparhie au existat 10 protopopiate: Caransebeş, Mehadia, Lugoj, Făget, Vărădia sau Oraviţa, Jebel, Vârşeţ, Palanca, Panciova şi Ciacova. Sinodul eparhial din 22 aprilie 1886 a aprobat o nouă rearondare a protopopiatelor, apărând şi cel de al XI-lea protopopiat cu reşedinţa la Bocşa-Montană. Mai târziu, în funcţie de necesităţi, sediul protopopiatul Jebel s-a mutat la Buziaş, iar protopopiatul Palanca a devenit Biserica Albă. Situaţia s-a menţinut asemănătoare până în anul 1918. După cedarea părţii vestice a Banatului către Regatul sârb, protopopiatele Vârşeţ, Biserica Albă şi Panciova au ajuns pe teritoriul unui alt stat, lucru ce a îngreunat conlucrarea lor statutară cu Episcopia Caransebeşului. În aceste condiţii, în anul  1919, episcopul Caransebeşului Miron Cristea a propus înfiinţarea unei Episcopii pentru acele protopopiate sau a unui vicariat românesc. Structura eparhiei a rămas aproximativ asemănătoare până la înfiinţarea Episcopiei Timişoarei, în anul 1939, când unele protopopiate au trecut sub jurisdicţia ei.

La cererea regimului comunist, Episcopia Caransebeşului s-a desfiinţat în anul 1949, iar protopopiatele şi parohiile ei au trecut sub jurisdicţia mitropoliei de la Timişoara, formând Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului. În acest timp au funcţionat trei protopopiate: la Caransebeş, la Reşiţa (fostul Bocşa Montană) şi la Oraviţa. Episcopia s-a reactivat în anul 1994, în condiţii de libertate religioasă, cuprinzând toate protopopiatele şi parohiile din judeţul Caraş-Şeverin. Un an mai târziu s-a înfiinţat şi protopopiatul Băile Herculane, structură ce a rămas până astăzi.

În prezent, din cauza unor factori de ordin religios, misionar, pastoral şi social, se impune o nouă organizare administrativă a Episcopiei Caransebeşului, ca o dezvoltare firească şi necesară pentru Instituţia bisericească superioară din Banatul Montan. Este vorba de desfiinţarea Protopopiatului Oraviţa şi împărţirea lui în două părţi distincte, cea de nord, care să intre în componenţa Protopopiatului Reşiţa, care la rândul său va ceda protopopiatului Caransebeş parohiile din partea sa de nord-est: Zorlenţu Mare, Zorlencior, Brebu, Apadia, Delineşti, Ohabiţa şi Valeadeni, iar partea de sud a actualului Protopopiat Oraviţa să constituie un protopopiat misionar cu sediul la Moldova Nouă. Acesta va avea în componenţă parohiile de pe Clisura Dunării, 11 la număr, la care se adaugă parohiile Naidăş, Nicolinţ, Berlişte, Milcoveni, Iam, Ciuchici, Petrilova, Slatina Nera, Bogodinţ, Sasca Montană, Sasca Română, Ştinăpari, Cărbunari, Potoc-Socolari, Ilidia, Ciclova Română, Răcăşdia, Vrăniuţ, în total 29 de parohii.  Celelalte 27 de parohii aflate astăzi în componenţa protopopiatului Oraviţa vor trece în Protopopiatul Reşiţa, care va avea 68 de parohii. Protopopiatul Caransebeş va avea după noua structură 74 de parohii.

În sprijinul acestei reorganizări aducem următoarele argumente:

- Din punct de vedere istoric, arătăm că în secolul al XVIII-lea protopopiatul zonei era la Vărădia, o importantă aşezare, cu un trecut evidenţiat încă din epoca romană. Devenind un centru fără importanţă, din secolul al XIX-lea, sediul protopopiatului s-a mutat la Oraviţa, un oraş care a evoluat într-un important centru industrial şi meşteşugăresc. Oraşul Oraviţa a avut valenţe puternice, mai ales în perioada interbelică, fiind sediul judeţului Caraş. Din păcate, astăzi oraşul Oraviţa şi întreaga zonă înconjurătoare este fără perspective de dezvoltare, ba chiar se află într-un pronunţat declin demografic şi implicit social şi economic. Situaţia acesta reiese cu multă exactitate din statistici sociale şi economice recente.

- Din punct de vedere geografic, Protopopiatul Oraviţa are o întindere mare, cu zone diverse, fără acces imediat la un oraş mare. Preluarea nordului protopopiatului Oraviţa, inclusiv a oraşului Oraviţa de Protopopiatul Reşiţa ar însemna o deschidere mai mare a parohiilor respective către oraşul-centrul de judeţ. Totodată, parohiile de pe Clisura Dunării se vor constitui într-un Protopopiat misionar, care va asigura buna funcţionare a parohiilor şi legătura lor permanentă cu administraţia eparhială de la Caransebeş. Din punct de vedere pastoral-duhovnicesc această măsură va asigura o supraveghere atentă a parohiilor mai îndepărtate de centrul eparhial, mai ales că în ultima vreme acestea s-au confruntat cu probleme tot mai grave;

- Din punct de vedere social, atât zona Oraviţa cât şi zona Moldova Nouă, sunt considerate defavorizate, cu foarte mari probleme sociale, măsurile de reorganizare ale Episcopiei vizând şi amplificarea asistenţei sociale în cele două localităţi, sediul actual al Protopopiatului Oraviţa devenind un centru social prioritar al Eparhiei Caransebeşului;

Contact
Protopopiatul Moldova Nouă
Tel: +4.0255.576.496
Mobil: +4.0760.475.101
e-mail: …
Biserici
monument istoric
Str. 1 Mai nr. 3
Moldova Nouă,
Caraş-Severin,
Cod: 325000
România