PATRIMONIU EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI
Home Muzeu Virtual Biblioteca Virtuala Media
Muzeu Virtual
Biblioteca Virtuală
Platforma Online
Media
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate
de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Copyright © Episcopia Severinului şi Strehaiei - 2013
All rights reserved.
ISTORIC BISERICA SFÂNTUL MARE PROOROC ILIE TESVITEANUL - MARGA

Localitatea  este situată pe malul stâng al râului Bistra, atestată documentar în 1397 ; azi este cartier al oraşului Oţelu Roşu. În documentele medievale apare cu denumirea de Bisztere, Bistra şi din 1690 cu denumirea de Ohaba Bistra. Este menţionată în anii 1745, 1751, în 1774 satul avea 84 de case, în 1910, avea 1221 locuitori şi 230 de case, în 1935, 1143 locuitori şi 280 de case. A făcut parte din Regimentul de graniţă, aici a avut sediul compania a 12-a.

Prima biserică a satului a fost pe locul numit „Strâmba”, la  2 km de oraş, în satul bătrân. În 1745-1750, satul s-a stabilit pe actuala vatră. În 1947, comunele Ohaba Bistra şi Ferdinand s-au unit sub numele de Oţelu Roşu, declarat oraş în 1961.

Biserica actuală cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, a fost construită în 1840, în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă, turnul din cărămidă acoperit cu tablă de cupru. Reparaţii capitale au fost efectuate în 1988, 1996 (dimensiuni: 20 x 7 m, C.F. nr.top. 227). Biserica se prezintă în condiţii bune, este pe lista monumentelor istorice.

Biserica a fost pictată în 1854  de Mihai Velceleanu, pictura fiind refăcută de B. Delliomini şi Simonici în 1913 şi restaurată apoi în 1966. Restaurări ale picturii au fost efectuate în  1984 de V. Ţigu şi în 1994 de Ioan Burdea. Din pictura lui M. Velceleanu se remarcă trei medalioane: „Maica Domnului”, „Jertfa lui Noe” şi „Jertfa lui Adam”.

Lista preoţilor slujitori: Barbu (1751), Constantin (1753), Avram Popovici (1775), Ştefan Ianoşel (1842-1882), Ioan Velovan (1895-1909), Gheorghe Popovici (1910), Gheorghe Bria (1911-1912), Iuliu Musta (1913), Ioan Ţerovan (1914-1962), Dimitrie Grama (1963), Simion Stanca (1964- 1981), Dorel Unguraş (1981 şi în prezent).