PATRIMONIU EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI
Home Muzeu Virtual Biblioteca Virtuala Media
Muzeu Virtual
Biblioteca Virtuală
Platforma Online
Media
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate
de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Copyright © Episcopia Severinului şi Strehaiei - 2013
All rights reserved.
ISTORIC BISERICA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI - MEHADICA

Satul este aşezat pe ambele maluri ale pârâului Mehadica, atestat documentar în 1440-1444, amintit în 1751, în 1757 avea 100 de case, în 1774 avea 184 de case, în 1910, 405 case şi 2290 locuitori, în 1935 avea 450 de case şi 2165 locuitori. A făcut parte din Regimentul de graniţă, compania a 4-a cu sediul la Petnic. În 1992, satul avea 1026 locuitori, toţi ortodocşi, în 2002, 922 locuitori, din care 904 credincioşi ortodocşi, 7 romano-catolici, 2 baptişti, 9 penticostali.

În sat a existat o biserică de lemn  cu hramul „Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, ridicată în 1748. Biserica actuală, cu acelaşi hram ca şi cea veche de lemn, a fost construită în 1769, în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită parţial cu tablă, restul cu ţiglă, turnul din cărămidă acoperit cu tablă de cupru, ferestre din termopan montate fără aprobare, biserica fiind declarată monument istoric. Ultimele reparaţii capitale au fost efectuate în 1984, în prezent sunt necesare reparaţii ale şarpantei, ale turnului pe exterior şi înlăturarea igrasiei.

Biserica a fost pictată de mai multe ori: în 1877,  în 1905, probabil de N. Hască, apoi încă trei pictori şi-au adus contribuţia, după care în 1924 pictează B. Delliomini. Se pot distinge, pe anumite porţiuni, fragmente de pictură din fazele trecute. Restaurarea picturii a fost efectuată în 1998 de Ioan Bădilă. De la N. Haşcă s-au păstrat 30 icoane prăznicar pictate în ulei pe tablă şi şase icoane mari pictate tot pe tablă. Uşile împărăteşti trebuie restaurate.

Lista preoţilor: Vasilie (1751), Rafael Roşca şi Nicolae Popovici (1775), Rafael Roşcovici (1790-1820), Pavel Roşcovici (1790-1849), Teodor Roşcovici (1803-1848), Nicolae Roşcovici (1824-1847), Mihail Miulescu (1840-1841), Ştefan Lăpădat (1841-1861), Nicolae Cristescu (1843), Pavel Marşavela (1848-1857), Constantin Popovici (1853-1857), Zaharia Popovici (1860-1863), Iosif Drăgilă (1863-1876), Nistor Brânzei (1876-1877), Nicolae Coca (1840-1911), Gheorghe Marşavela (1881-1913), Nicolae Coca (1912-1918), Ilie Imbrescu (1915-1945), Mihail Ienea (1926- 1952), Iosif Ratzec (1943-1952), Gheorghe Golopenţa (1952-1965), Iosif Ratzec (1965-1983), Dumitru Ghimboaşă (1983 şi prezent).