Satul este atestat documentar în 1690- 1700, amintit apoi în 1751, în 1757, când avea 177 case, în 1910, 430 de case şi 1711 locuitori, în 1935, 330 de case şi 1728 de locuitori, în 1992, 724 locuitori, în 2002, 682 de locuitori, din care,credincioşi ortodocşi 673, baptişti 2, penticostar 1, romano-catolic 1 .

În sat a existat o biserică de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, înălţată în 1754 , locul ei  este marcat cu o cruce de piatră. Biserica actuală, cu acelaşi hram, a fost construită în 1778 , este în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă vopsită, bolta din cărămidă, iconostasul de zid, pardoseala din marmură gălbuie, turnul din cărămidă acoperit cu tablă de cupru. Biserica a fost restaurată în 1901, 1964, în  2000-2001 s-a restaurat exteriorul (acoperiş, tencuieli etc). Biserica are dimensiunile de: 21, 30 x 7, 20 x 7 m Biserica a fost pictată în 1800 de Jiva Ciolacovici, repictată de Dimitrie Turcu în 1855 şi în anul 1900 de Moise Putnic. Pictura a fost recondiţionată în 1965. În 1901 sculptorul Aurel Cotârlă din Oraviţa a confecţionat uşile împărăteşti, tronurile arhiereşti şi cele două strane, poleirea  cu aur a fost efectuată de Eugen Spang din Timişoara (1934) . Pictura originală (ulei pe pânză) „Maica Domnului cu pruncul” se află pe tronul cu acelaşi nume şi portretul (tempera pe lemn) mitropolitului A. Şaguna de pe Tronul arhieresc.

În biserică se păstrează o cristelniţă din piatră, o Evanghelie, Bucureşti, 1723, icoana (ulei pe pânză): „Cina cea de taină” (dimensiuni: 188 x 117 cm).