|
Comisia Europeana
|
|
Comisia Europeană – Directoratul ...
|
|
Consiliul Uniunii Europene
|
|
|
Proces de selecţie a grupului ţintă
|
|
Modul de formare ... -
|
|
Procedură selecţie grup ţintă
|
Ce înseamnă patrimoniul cultural naţional mobil?
Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizaţia universală (art. 1, 2).
Patrimoniul cultural naţional cuprinde:
1. Bunuri arheologice şi istoric-
a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare;
b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;
c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politică, economică, socială, militară, religioasă, ştiinţifică, artistică, sportivă sau din alte domenii;
d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;
e) documente şi tipărituri de interes special: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;
f) obiecte cu valoare memorialistică;
g) obiecte şi documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, medalii, ponduri, decoraţii, insigne, sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde;
h) piese epigrafice;
i) fotografii, clişee fotografice, filme, înregistrări audio şi video;
j) instrumente muzicale;
k) uniforme militare şi accesorii ale acestora;
l) obiecte cu valoare tehnică;
m) alte bunuri din această categorie.
2. Bunuri cu semnificaţie artistică, de valoare deosebită sau excepţională, cum sunt:
a) opere de artă plastică: pictură, sculptură, desen, gravură, fotografie şi altele;
b) opere de artă decorativă şi aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile şi alte materiale, podoabe;
c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier şi altele;
d) proiecte şi prototipuri de design;
e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare şi de animaţie;
f) alte bunuri din această categorie.
3. Bunuri cu semnificaţie etnografică, de valoare deosebită sau excepţională, cum sunt:
a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc;
b) piese de mobilier;
c) ceramică;
d) textile, piese de port, pielărie;
e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatră, sticlă;
f) obiecte de cult;
g) podoabe;
h) ansambluri de obiecte etnografice;
i) alte bunuri din această categorie.
4. Bunuri de importanţă ştiinţifică, de valoare deosebită sau excepţională, cum sunt:
a) specimene rare şi colecţii de zoologie, botanică, mineralogie şi anatomie;
b) trofee de vânat;
c) alte bunuri din această categorie.
5. Bunuri de importanţă tehnică, de valoare deosebită sau excepţională, cum sunt:
a) creaţii tehnice unicat;
b) rarităţi, indiferent de marcă;
c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curentă;
d) creaţii tehnice cu valoare memorială;
e) realizări ale tehnicii populare;
f) matriţele de compact-
g) alte bunuri din această categorie. (art. 3) sus
Legea se aplică şi pentru bunurile din patrimoniul privat?
Da, statul garantează proprietatea (art. 2, 1), dar exercitarea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, precum şi a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural naţional este supusă reglementărilor prezentei legi (art. 2, 2) pentru toate categoriile de deţinători. sus
Ce înseamnă clasarea unui bun cultural în patrimoniul naţional?
Prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care
fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural naţional mobil, respectiv
fond şi tezaur (art. 1).
Înscrierea bunului în una dintre cele două categorii fond
sau tezaur, se poate face în urma unei expertize care îi stabileşte importanţa sau
semnificaţia istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică
şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă,
cartografică şi epigrafică, de vechimea, unicitatea sau raritatea (art. 4).
Ce efecte are clasarea unui bun?
Principalul efect al clasării este înscrierea bunului în inventarul fondului sau tezaurului patrimoniului cultural naţional şi luarea lor sub protecţia legii, cu toate obligaţiile şi drepturile care decurg din această înscriere, pentru stat şi pentru proprietari, dintre care menţionăm:
În cazurile prevăzute la alin. (2), precum şi în cazul distrugerii totale sau parţiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunţa în scris direcţia judeţeană pentru cultură şi patrimoniul cultural naţional în termen de 3 zile de la constatare.sus
Cum ştiu dacă deţin un bun susceptibil de clasare?
Dacă sunteţi persoană privată:
Atenţie, certificatul de clasare nu ţine loc de titlul de proprietate! (art. 14, 3) sus
În ce cazuri se iniţiază din oficiu procedura de clasare pentru bunuri aflate la o persoană privată?
Procedura de clasare se declanşează din oficiu de către Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu numai dacă:
Dacă bunul nu a fost clasat în patrimoniul cultural naţional se poate reveni asupra deciziei?
În cazul în care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluată,
la cerere, după minimum 3 ani; în situaţiile în care au apărut elemente noi justificative,
acest termen poate fi redus de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor (art.
18, 2). De asemenea, ordinul de clasare, declasare sau de trecere dintr-
Ministerul Culturii este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia.
În cazul în care proprietarul sau titularul dreptului de administrare este nemulţumit de răspunsul la contestaţia adresată Ministerului Culturii, el se poate adresa, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţelor judecătoreşti competente. sus
Dacă un bun clasat a fost distrus (de exemplu într-
Da, dacă un expert autorizat constată că bunul este deteriorat grav sau distrus şi
întocmeşte un referat, declanşând procedura de declasare. Acelaşi lucru se întâmplă
şi în cazul în care referatul de expertiză pe baza căruia s-
Declasarea are ca efect imediat radierea bunului din inventarul fondului sau tezaurului şi, prin aceasta, înlăturarea obligaţiilor şi drepturilor care decurg din lege. Aceasta nu înseamnă că proprietarul nu trebuie să trateze un bun cultural cu grijă şi cu responsabilitate! Mai ales că un bun cultural poate deveni cu trecerea timpului un bun de patrimoniu cultural naţional. Prin urmare, toate bunurile culturale trebuie respectate. sus
Ce trebuie să înţelegeţi din obligaţia de proprietar sau administrator al titlului de proprietate de a proteja bunurile culturale mobile?
Să ocrotească bunurile împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora (art. 8)
Să înştiinţeze în maximum 5 zile direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul cultural naţional în cazul constatării unui pericol iminent de distrugere sau de degradare gravă a acestor bunuri
Să asigure restaurarea bunurilor numai de către restauratori acreditaţi. sus
Dar dacă nu am bani pentru costul restaurării unui bun de patrimoniu pe care îl deţin?
În cazul în care proprietarul bunului cultural mobil clasat în tezaur este o persoană
fizică, din a cărei declaraţie pe propria răspundere rezultă că nu are posibilităţi
financiare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare şi conservare, aceste operaţiuni
vor fi finanţate, parţial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele
locale, după caz, potrivit dispoziţiilor prezentei legi. În cazul vânzării ulterioare
a acestor bunuri culturale mobile, costurile operaţiunilor de restaurare şi conservare
vor fi restituite de proprietarul-
Ce obligaţii au persoanele care realizează copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile după bunuri clasate?
Persoanele care execută copii, mulaje, tiraje postume şi facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate sunt obligate să utilizeze tehnici adecvate şi să ia măsurile necesare pentru a nu fi afectate, imediat sau în timp, integritatea şi calitatea originalelor
Să ceară acord scris de la titularul dreptului de administrare sau de la proprietarul bunului
Să le marcheze vizibil, pentru a nu fi confundate cu originalul, după caz, cu menţiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului şi anul în care au fost realizate, precum şi specificarea colecţiei în care se află originalul (art. 25, 1) sus
Operele creatorilor în viaţă pot fi clasate sau restricţionate la scoaterea din ţară?
Nu. Operele de artă plastică şi fotografică, operele de artă decorativă sau de cult, operele cu caracter etnografic, ale meşteşugarilor populari, precum şi alte opere create de autori în viaţă nu pot face obiectul clasării. Ele pot fi exportate definitiv sau temporar fără nici o restricţie (art. 81). sus