PATRIMONIU CULTURAL



PARTENERI
Muzeu Virtual
Muzeu Virtual
Biblioteca Virtuala
Biblioteca Virtuală
Platforma Online
Media
Media
PATRIMONIU EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI
Home

Comisia Europeana

Comisia Europeană – Directoratul ...

Consiliul Uniunii Europene

LINK-uri UTILE
more ...
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate
de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Copyright © Episcopia Severinului şi Strehaiei - 2013
All rights reserved.
Link-uri Utile
PROTECŢIA DATELOR PERSONALE
ACHIZIŢII PUBLICE
Anunturi

Proces de selecţie a grupului ţintă

Modul de formare ... - Ziarul Lumina

Procedură selecţie grup ţintă
COMUNICATE DE PRESĂ
more...
Comunicate de Presa
Istoric Episcopia Caransebeşului

La Caransebeş, primii episcopi sunt atestaţi la sfârşitul secolului al XVII-lea şi în secolul al XVIII-lea. În ce priveşte neamul din care făceau parte, unii din ei au fost români, alţii sârbi. În 1775, scaunul episcopal a fost mutat de la Caransebeş la Vârşeţ. Episcopia Caransebeşului a fost restaurată, ca eparhie ortodoxă românească, în 1865.

Primul cârmuitor al acestei eparhii a fost Ioan Popasu (1865-1889). Era originar din Braşov, a făcut studii la Braşov, Sibiu şi Cluj, iar teologia la Viena. A fost protopop la Braşov şi colaborator apropiat al Mitropolitului Andrei Şaguna. Ca episcop la Caransebeş, deşi a avut de luptat cu greutăţile începutului, a reuşit să înfiinţeze un Institut Teologic - Pedagogic, a ridicat o reşedinţă, a înfiinţat o tipografie eparhială, precum şi Foaia Diecezană, organul de publicitate al eparhiei (1886). În 1874 a fost ales mitropolit al Ardealului, dar împăratul din Viena şi Guvernul din Budapesta au refuzat să-l recunoască. A murit în 1889. În locul său a fost ales arhimandritul Nicolae Popea, vicarul Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1908). Făcea parte dintr-o familie preoţească din părţile Braşovului. A învăţat la Braşov, Blaj, Cluj şi Viena. Remarcat de Andrei Şaguna, a fost chemat la Sibiu şi numit profesor la Institut, secretar, apoi consilier al Arhiepiscopiei. Din 1870 a funcţionat ca vicar al lui Şaguna şi al urmaşilor săi. Fiind ales episcop la Caransebeş, a continuat munca rodnică începută de Popasu, îngrijindu-se de Institutul Teologic, de tipografie, de starea materială a eparhiei. Episcopul Nicolae Popea a scris câteva lucrări de istorie: "Vechea Mitropolie a Transilvaniei" (1870), "Arhiepiscopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna" (Sibiu, 1873), "Memorialul Arhiepiscopului şi Mitropolitului Andrei Şaguna" sau "Luptele naţionale politice ale românilor" (1846-1873), vol. I (1889) şi altele. Pe baza acestor lucrări, Academia Română l-a ales membru activ în 1900, fiind astfel al doilea episcop care s-a învrednicit de această înaltă cinstire (după episcopul Melchisedec Ştefănescu).

Ca episcop, s-a îngrijit de şcolile eparhiale şi a ridicat o nouă clădire pentru Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebeş. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o Episcopiei, în vederea acordării de burse tinerilor lipsiţi de mijloace materiale. După moartea lui (8 august 1908), s-au făcut două alegeri de episcop la Caransebeş, pe care împăratul Austro Ungariei, la cererea Guvernului din Budapesta, a refuzat să le recunoască. Abia cel de-al treilea ales, Miron Cristea, a primit recunoaşterea. A păstorit din 1910 până în 1919, când a fost ales mitropolit primat al României, pentru ca în 1925 să devină primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ca episcop la Caransebeş a avut o intensă activitate culturală şi naţională. În martie 1920, episcop la Caransebeş a fost ales consilierul eparhial Dr. Iosif Badescu. A păstorit până la moartea sa, întâmplată la 11 iulie 1933.

În toamna aceluiaşi an a fost ales episcop arhimandritul Dr. Vasile Lăzărescu (1894 1969), bănăţean cu studii de teologie la Cernăuţi şi de filozofie la Budapesta şi Viena, fost profesor de Dogmatică şi Apologetică la Academiile teologice din Sibiu şi Oradea. În iunie 1940 a fost ales în fruntea noii Episcopii a Timişoarei. În scaunul rămas vacant la Caransebeş a fost ales Veniamin Nistor (1886-1963). Acesta a îndrumat cu grijă activitatea editorială şi noua revistă de la Caransebeş, Altarul Banatului. În februarie 1949, Eparhia Caransebeşului a fost desfiinţată, teritoriul acesteia fiind încorporat de Arhiepiscopia Timişoarei.

Episcopul Veniamin s-a retras la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde a rămas până la trecerea în veşnicie. În anul 1994 Episcopia Caransebeşului a fost reactivată, primul ei ierarh fiind episcopul vicar de la Arad, Emilian Birdaş (1921-1996), fost episcop al Alba Iuliei din 1975 până în 1990. La Caransebeş a început construcţia unei catedrale episcopale şi a reluat tipărirea Foii Diecezane şi a Calendarului Românului. Trece la Domnul în 5 aprilie 1996. Din 12 august 1996 şi până în noiembrie 2005, vreme de mai bine de nouă ani, Eparhia Caransebeşului a fost condusă de Prea Sfinţia Sa Dr. Laurenţiu Streza, actualmente Arhiepiscop la Sibiului şi Mitropolit al Ardealului. În 26 februarie 2006 a fost instalat noul episcop al Caransebeşului, Prea Sfinţia Sa Lucian Mic, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei în perioada 2000-2006.

Contact
Episcopia Caransebeşului
Str. Episcopiei nr. 11
Caransebeş,
Caraş-Severin,
Cod: 325400
România
Telefon: +40.255.516.412
Fax : +40.0255.516.402
Biserici
monument istoric